Studiu realizat în vederea stabilirii nivelului de ardere profesională în rândul angajaților
Un studiu realizat recent în Procuraturile model-pilot Edineț, Ocnița și Ungheni, a identificat un fenomen tot mai frecvent întâlnit în rândul angajaților: riscul arderii profesionale. Aceasta reprezintă o problemă complexă, generată de volumul mare de muncă, presiunile sociale și responsabilitatea ridicată pe care o implică exercitarea profesiei în coraport cu salarizarea necorespunzătoare.
Studiul efectuat, utilizând chestionarele Maslach Burnout Inventory (MBI) și Copenhagen Burnout Inventory (CBI) a concluzionat că procurorii se confruntă cu epuizare emoțională, depersonalizare. Epuizare emoțională: determinată de volumul mare de muncă și presiunile externe. Depersonalizare: niveluri moderate, care sugerează un mecanism defensiv utilizat de unii procurori față de stresul emoțional.
Factorii generatori ai arderii profesionale s-au constatat ca fiind: volumul mare de muncă (a fost raportat ca un factor principal de stres de către mai mult de 75% dintre participanți), presiunile instituționale (așteptările performative ridicate și supravegherea externă cresc nivelul de stres, resursele limitate (lipsa suficientă de resurse umane și tehnologice complică sarcinile zilnice) și problemele salariale (multe dintre personalitățile intervievate au menționat că remunerația nu reflectă volumul de muncă și responsabilitățile asumate, ceea ce amplifică sentimentul de neapreciere și frustrare profesională).
S-a definitivat că arderea profesională afectează majoritatea procurorilor cu diferență de intensitate. Totodată, conform concluziilor experților, deși stresul este ridicat, nivelul înalt de realizare personală indică o puternică reziliență. Majoritatea se simt împliniți și motivați, ceea ce ajută la compensarea parțială a efectelor negative ale burnout-ului.
În calitate de recomandări, s-au reliefat:
1) Reducerea volumului de muncă (în sensul debirocratizării procedurilor).
2) Implementarea unui program de muncă flexibil pentru a permite o gestionare mai eficientă a timpului.
3) Strategii de sprijin emoțional, precum accesul la consiliere psihologică și introducerea activităților relaxante pentru reducerea stresului.
4) Revizuirea politicii salariale pentru a corela mai bine salariile cu volumul de muncă și responsabilitățile procurorilor. Implementarea unor bonusuri de performanță pentru a motiva și a reduce sentimentul de subapreciere.
5) Crearea unor politici de sprijin care să promoveze un echilibru sănătos între viața profesională și cea personală; îmbunătățirea comunicării și implicării angajaților în procesul decizional.
Procuratura Generală consideră că bunăstarea procurorilor la locul de muncă este esențială pentru un act de justiție echitabil și eficient, prin urmare, va depune tot efortul pentru implementarea recomandărilor care vor ajuta la reducerea burn-outului și creșterea satisfacției profesionale.
Totodată, este necesar de a atrage atenția factorilor de decizie asupra acestor recomandări, în vederea înlăturării motivelor generatoare de burn-out.
Studiul a fost realizat în cadrul Programului pentru Susținerea Reformei Penale și Combaterea Corupției, implementat de ABA ROLI Moldova, cu suportul financiar al Biroului pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii din cadrul Departamentului de Stat al SUA.
Contact:
Secția relații publice
presapg@procuratura.md
- 46 views