Campanie de sensibilizare contra spălării banilor prin intermediul cărăușilor
În această săptămână, Europol, împreună cu partenerii internaționali vor spori gradul de sensibilizare cu privire la infracțiunea de spălare a banilor prin intermediul cărăușilor și implicațiile sale criminale prin intermediul campaniei denumită #DontBeAMule.
Aflată la cea de-a noua ediție, operațiunea „European Money Mule Action” (EMMA9) a devenit internațională, cu acțiuni desfășurate în Columbia, Singapore și Australia.
Agențiile de aplicare a legii din 26 de țări, în colaborare cu Europol, Eurojust, INTERPOL și mai mulți parteneri din industria privată, și-au unit din nou forțele pentru a combate un facilitator cheie al spălării banilor: cărăușii de bani și recrutorii lor. Astfel în faza practică a operațiunii : în lunile iunie, octombrie și noiembrie 2023, au fost identificați 10 759 de cărăuși de bani și 474 de recrutori, ceea ce a dus la arestarea a 1 013 persoane din întreaga lume și s-a prevenit pierderea a 32 milioane euro.
EMMA este cea mai mare operațiune internațională de acest gen, construită în jurul ideii că schimbul de informații public-privat este cheia pentru combaterea crimelor moderne complexe. În acest an, cu coordonarea continuă a Federației Europene a Băncilor, aproximativ 2 822 de bănci și instituții financiare au sprijinit organele de aplicare a legii în această acțiune, alături de serviciile de transfer de bani online, schimburile de criptomonede, companiile Fintech și KYC și corporațiile multinaționale de tehnologie informatică.
EMMA – o acțiune consolidată pe teritoriul Europei și a întregului glob, are ca scop combaterea și demontarea rețelelor de cărăuși de bani implicați în spălarea de bani proveniți din diferite tipuri de infracțiuni, precum fraudele cibernetice împotriva instituțiilor financiare și a clienților lor. Aceste rețele funcționează prin transferul (digital sau în numerar) de fonduri primite de la terți către alți destinatari, câștigând în același timp un comision în acest proces. Majoritatea investigațiilor implică cazuri transfrontaliere: fie banii sunt transferați dintr-o țară în alta, fie călătoresc la nivel global pentru a deschide conturi bancare, de multe ori folosind documentația falsă pentru a înșela procedurile KYC „Know your customer”.
Tendințe recente în peisajul criminal global
Anchetatorii au raportat o serie de evoluții recente în peisajul penal al spălării internaționale de bani. Un stat membru al UE a descoperit că migranții din Ucraina, care caută refugiu de la război, sunt din ce în ce mai vizați ca complici involuntari la crimă. Exploatându-le vulnerabilitatea și suferința economică, infractorii îi constrâng să spele bani involuntar, forțându-i să deschidă conturi bancare.
Infracțiunile de personificare bancară sunt, de asemenea, în creștere, infractorii care se prezintă ca funcționari bancari vizând în principal persoanele în vârstă și convingându-i să deschidă noi conturi. Infractorii vizitează adesea victimele personal pentru a obține copii ale documentelor de identitate și ale semnăturilor.
O altă tendință alarmantă implică utilizarea frauduloasă a inteligenței artificiale pentru a crea identități false, făcând astfel posibilă ocolirea caracteristicilor de securitate KYC în timpul creării contului online.
Într-un alt mod de operare emergent, infractorii vizează persoanele mai tinere și le oferă mijloace de plată online, cum ar fi cardurile cadou. Acestea sunt activate într-un proces de tokenizare pentru achiziționarea de bunuri sau dispozitive electronice. Cărăușii predau apoi bunurile achiziționate infractorilor, care apoi le oferă spre vânzare pe cele mai populare piețe de comerț electronic, primirea unui procent din veniturile ilegale, fie în numerar, fie în bunuri.
Investigațiile au arătat că o serie de scheme complicate de fraudă online duc banii în conturi operate de cărăușii de bani. Aceste scheme includ escrocherii de investiții, e-mailuri de afaceri compromise, anunțuri false de închiriere de vacanță, escrocherii prin intermediari, phishing, fraudă prin aplicații de mesagerie, fraudă „help desk”, carduri bancare contrafăcute și utilizarea valorilor cripto transferate de la schimburile de monede virtuale la portofele electronice.
Contact:
Secția relații publice
presapg@procuratura.md
- 8 vizualizări