Potrivit materialelor, în anul 2010, condamnatul, în exercitarea funcției sale de judecător, a emis o hotărâre contrară legii, într-un caz civil, la cererea unei companii cu sediul în Marea Britanie, privind încasarea datoriei în sumă de 180 milioane dolari SUA, în mod solidar, de la debitorii: o persoană fizică cu domiciliul în Republica Moldova și două companii din Federația Rusă. 

În al doilea episod, prin aceeași schemă, în martie 2013, judecător, a emis o altă hotărâre contrară legii, într-un alt caz civil, la cererea unei companii cu sediul în Marea Britanie, privind încasarea datoriei în sumă de 610 milioane dolari SUA, în mod solidar, de la debitorii: o persoană fizică cu domiciliul în Republica Moldova, o companie din Republica Seychelles și patru companii din Federația Rusă.

Judecătorul a emis și eliberat ordonanța judecătorească prin care a dispus încasarea datoriei în sumă de 180 milioane dolari SUA și 610 milioane dolari SUA, în beneficiul creditorului – companiei străine/nerezidente cu sediul în Marea Britanie, în ciuda lipsei actelor juridice valabile care să ateste împuternicirile reprezentantului creditorului. De asemenea, judecătorul a ignorat faptul că și restul documentelor anexate la dosar, nu erau autentificate corespunzător, precum și nici legalizate, astfel inculpatul la pronunțarea hotărârii judecătorești ignorând procedurile legale. 

Ordonanțele judecătoreaști emise de judecător, în cauzele civile, au avut consecințe financiare considerabile (180 milioane dolari SUA și respectiv 610 milioane dolari SUA), fiind transmise unui executor judecătoresc, care a încasat forțat suma din conturile bancare ale companiilor din Federația Rusă și Republica Seychelles, precum și de la cetățeni din RM în folosul ,,creditorului”.

Urmărirea penală a durat aproximativ 4 luni, iar judecarea acesteia a durat mai bine de 7 ani, fiind examinat în procedură generală, inculpatul nerecunoscându-și vinovăția de comiterea faptei incriminate.