Istoria sistemului Procuraturii
În Moldova, activitatea Procuraturii a fost creată prin Regulamentul din 23 iulie 1812, privind instituirea administraţiei provizorii. Instituţia Procuraturii era un element nou pentru sistemul de drept existent în Moldova. Procuratura a fost copiată după modelul rusesc cu unele modificări în ordinea numirii procuratorilor. A fost schimbată şi denumirea de procuror - în Moldova acestuia i se zicea procurator. În mai 1818, pe lângă Guvern a fost desemnat un procurator regional, iar în judeţe procuratori de judeţ de asemenea au fost instituite procuraturile judeţene şi aprobate statele de funcţionari.
Procurorului provinciei i se supuneau procuratorii de judeţ. Ei trebuiau să se conducă în activitatea lor de regulile stabilite în Rusia pentru procuratorii guberniali şi cei judeţeni (numiţi strepcii), în conformitate cu instrucţiunile date. Procuratorii vegheau ca instituţiile să activeze în limita competenţei lor. Ei aveau dreptul să controleze activitatea oricărei instituţii şi, în caz de depistare a unor încălcări, să ceară înlăturarea lor. Dacă instituţia sesizată nu înlătura neajunsurile, procuratorul era obligat să raporteze guvernatorului plenipotenţiar.
Procuratorii supravegheau instanţele judiciare. Dacă erau descoperite unele încălcări în examinarea dosarelor, ei aveau dreptul de a suspenda executarea hotărârii luate de către instanţă.
Procuratorii nu participau la procesele civile, cu excepţia proceselor unde reclamat sau pârât era statul, când procuratorul apărea în calitate de apărător al statului.
În procesele penale procuratorul contribuia la descoperirea infracţiunii. Procuratorul nu participa la deliberare şi la luarea deciziilor.
Funcţia de Procurator regional a funcţionat în Basarabia până în 1859, când a fost organizată judecătoria districtuală din Chişinău, procuratorii fiind instituiţi pe lângă judecătoria districtuală şi Curtea de Apel.
Abia prin Legea din 26 martie 1862 s-a instituit şi în Moldova Ministerul Public.
Ministerul Public era organizat în mod ierarhic, şeful suprem era ministrul de justiţie.
Reunirea membrilor Ministerului Public de pe lângă aceeaşi jurisdicţie se numea parchet, denumire ce avea ca origine faptul că în Franţa scaunele membrilor Ministerului Public erau aşezate direct pe parchetul sălii de şedinţe, la piciorul estradei unde erau judecătorii.
Ministerul Public de pe lângă Curtea de Casaţie se compunea dintr-un Procuror General şi cinci procurori de şedinţe cu dreptul de a ataca actele celorlalţi procurori sau actele judecătoreşti ce contraveneau legii. La curţile de apel erau câte un procuror de fiecare secţiune.
La tribunale, procurorii de secţiune îşi desfăşurau activitatea sub conducerea primilor procurori.
Actele pe care membrii parchetului le emit de pe lângă tribunale pot fi grupate în trei categorii:
a) acte de poliţie judiciară: a descoperi infracţiunile, a primi denunţuri, a face constatări, iar în caz de flagrant delict de a face percheziţii, ridicări de corpuri delicte, etc.
b) acte de Minister Public propriu-zis: intentarea acţiunii publice, întocmirea rechizitoriilor, exercitarea căilor de atac, punerea concluziilor în cauzele civile când legea dispunea astfel.
c) acte de execuţie: executarea mandatelor şi a hotărârilor penale pentru delicte şi crime.
Procurorul General de pe lângă Curtea de Apel, pe lângă supravegherea şi dirijarea atribuţiilor indicate, avea anumite prerogative speciale: întocmirea rapoartelor pentru punerea sub acuzare a făptuitorilor de crime, susţinerea acuzării în faţa curţilor cu juraţi etc.
Începând cu anul 1918 în Moldova (Basarabia) din partea dreaptă a Nistrului, în baza Decretului Regelui României din 6 octombrie (nr.2770) privind organizarea justiţiei în Basarabia, supravegherea Procuraturii se efectua de către procuror sub conducerea Ministrului Justiţiei ca Procuror General. Procurorii şi ajutorii lui activau pe lângă instanţele judecătoreşti. Procurorii se numeau în funcţie prin decretul regelui, la propunerea Ministrului Justiţiei.
Cât priveşte procurorii de secţie, ei aveau atribuţii în vederea îndeplinirii numai a actelor de Minister Public propriu-zis, deşi nu se excludeau însărcinări speciale din partea Procurorului General.
Procurorul General de pe lângă înalta Curte de Casaţie, sub raportul justiţiei represive, exercita supravegherea procurorilor de secţii, punea concluzii în cauzele judecate, ataca hotărârile judecătoreşti contrare legii.
Ca şef al Ministerului Public, ministrul Justiţiei era înzestrat doar cu capacităţi funcţionale.
După instaurarea puterii sovietice la 2 august 1940 a fost creată Procuratura R.S.S.M., procuraturile de judeţ Bălţi, Bender, Cahul, Chişinău, Orhei şi Soroca; procuraturile oraşelor Chişinău, Bălţi, Bender şi Tiraspol, procuraturile a 60 raioane.
Modul de constituire şi atribuţiile procuraturii îşi găseau originea în Regulamentul cu privire la Procuratura U.R.S.S. din 17 decembrie 1933.
Astfel, Procuratura îşi exercita atribuţiile în patru domenii de supraveghere:
- supravegherea generală;
- supravegherea respectării: legilor de către instanţele de judecată, pornirea urmăririi penale şi susţinerea acuzării în judecată;
- supravegherea respectării legilor de către organele de cercetare penală şi anchetă preliminară;
- supravegherea legalităţii activităţii organelor securităţii, miliţiei şi instituţiilor de recluziune.
În perioada 1941-1944 atât Procuratura R.S.S.M., cit şi cele judeţene, orăşeneşti, raionale n-au funcţionat, activitatea organelor Procuraturii a fost orientată în lupta împotriva fascismului. Prin ucazul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 22 iunie 1941, odată cu declararea stării de război, colaboratorii Procuraturii fie că s-au înrolat în armată, fie au continuat supravegherea ordinii publice, disciplinei de muncă, drepturilor şi intereselor militarilor şi a familiilor lor etc.
În perioada de după război activitatea Procuraturii a fost orientată spre întărirea legalităţii în sfera economică, o sarcină de mare valoare impusă prin Ordinul Procurorului General al U.R.S.S nr. 128 din 17 iunie 1946 "Despre înteţirea supravegherii generale asupra respectării întocmai a legilor".
La 16 octombrie 1947 au fost desfiinţate şi lichidate procuraturile judeţelor Bălti, Bender, Cahul, Chişinău, Orhei şi Soroca). Drept urmare procuraturile orăşeneşti şi raionale au fost subordonate nemijlocit Procuraturii R.S.S.M.
Concomitent cu supravegherea generală sunt perfecţionate şi celelalte domenii de supraveghere. De exemplu, în 1949, la 28 iulie se instituie sistemul de activitate a anchetatorilor în sectoare, care reprezentau teritoriul concret de competenţa secţiei de miliţie.
Pentru prima dată în istoria legislaţiei cu privire la Procuratură, Regulamentul despre supravegherea procurorului din 24 mai 1955 înaintează cerinţe deosebite faţă de procurorii şi anchetatorii din Procuratură. Mai întâi de toate, aceştia pot fi doar persoane cu studii juridice superioare, ca excepţie, cu acordul Procurorului General al U.R.S.S. puteau fi desemnate şi persoane cu studii juridice superioare incomplete, se instituie censul vârstei de 25 ani pentru procurorii teritoriali.
Odată cu adoptarea Constituţiei U.R.S.S. (1977) şi a Constituţiei R.S.S.M. (1978) s-au întărit considerabil poziţiile Procuraturii. Spre deosibire de constituţiile precedente, Procuraturii i se consacră un întreg capitol, în care se conţin principiile de organizare şi funcţionare, în special independenţa de oricare alte organe.
Ideile consfinţite în Constituţie şi-au găsit concretizare şi dezvoltare în Legea cu privire la Procuratura U.R.S.S., adoptată la 30 noiembrie 1979, unde s-au păstrat domeniile de supraveghere, au fost lărgite considerabil limitele supravegherii de procuror, concomitent fiind delimitate atribuţiile organelor Procuraturii Generale a U.R.S.S. şi a procuraturilor ierarhic inferioare.
După proclamarea independenţei şi suveranităţii, Republica Moldova a declarat instituirea unui stat bazat pe drept şi promovarea valorilor unanim recunoscute.
În prezent, potrivit art.124 din Constituţia Republicii Moldova, Procuratura reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, conduce şi exercită urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii.
Simeon Colesnic
Grigore Osipov
Achim Cazanir
Ion Ceban
Nicolae Demidenco
Dumitru Postovan
Valeriu Catană
Mircea Iuga
Vasile Rusu
Valeriu Balaban
Născut la 29 iulie 1961 în satul Lalova r-l Rezina.
În anul 1987 a absolvit Universitatea de Stat din Moldova.
Activitatea profesională:
1987-1988 – stagiar în procuratura interraională Ungheni;
1988 –1990 - anchetator în procuratura interraională Ungheni.
1990 – 1992 - judecător în Judecătoria raionului Rezina
1992 – 2003 - Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova
2003 – 2007 - Procuror General al Republicii Moldova
2007 - 2009 - Consilierul Preşedintelui Republicii Moldova
Valeriu Gurbulea
Consilier juridic de stat de rangul 1, Procurorul General al Republicii Moldova
Născut la 22.11.1965 în satul Glinjeni, r-l Făleşti.
În anul 1991 a absolvit USM.
Activitatea profesională:
01.08.91 - 28.04.92 - stagiar în procuratura raionului Lenin, mun. Chişinău;
28.04.92- 07.10.92 – ajutor al procurorului sect. Centru, mun. Chişinău;
07.10.92-30.04.97 – ajutor superior al procurorului sect. Centru, mun. Chişinău;
30.04.97 - 24.11.98 – adjunct al procurorului sect. Centru, mun. Chişinău;
24.11.98 – 17.07.01 – adjunct al procurorului mun. Chişinău;
2001- 2004 – secretar al Consiliului Suprem de Securitate; 19.02.04 – prim adjunct al Procurorului General.
A fost confirmat ca membru al Colegiului Procuraturii prin Hotărârea Parlamentului nr. 34-XV din 19.02.2004.
08.02.2007 - 02.10.2009 Procuror General al Republicii Moldova.
Valeriu Zubco
Valeriu Zubco s-ă născut la 12 martie 1965 în localitatea Cerlina, raionul Camenca.
Experienţa profesională
• Prin Hotărirea Parlamentului din 7 octombrie 2009 a fost numit în funcţia de Procuror General al Republicii Moldova;
• Membru al Consiliului Ştiinţific al Curţii Supreme de Justiţie
• Membru al Consiliului Ştiinţific al Curţii Constituţionale
• Membru al Institutului de Ştiinţe Administrative din România “Paul Negulescu”, Sibiu
• Membru al Academiei de Drept European, Budapesta
• Membru al Institutului Latinoamerican de Drept Constituţional din Argentina
• Din anul 2000 - Preşedinte al Agenţiei pentru Susţinerea Învăţămîntului Juridic şi a Organelor de Drept “Ex Lege”, mun. Chişinău
• 2001 – 2009 - Şef al Biroului Asociat de Avocaţi „Iures Hominis”, mun.Chişinău
• Din 2003 - Conferenţiar universitar la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, Titularul cursului „Drept constituţional şi instituţii politice”
• 2002 – 2003 - Prorector pe probleme de ştiinţă la Universitatea de Studii Umanistice din Moldova
• Din 2000 - Profesor la Centrul de perfecţionare a cadrelor justiţiei
• 1998-2003 – Conferenţiar al Departamentului de drept, catedra ,,Discipline statale”, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM), titularul cursului „Drept administrativ”
• 1998-2003 – Conferenţiar la Catedra ,,Drept public”, Universitatea de Studii Umanistice din Moldova (USUM); titularul cursului „Drept constituţional şi instituţii politice” şi „Drept constituţional al ţărilor străine”
• 1996-1999 - Membrul juriului “Administraţie publică şi drept” Fundaţia Soros Moldova
• 1996-1998 - Decan al facultăţii de drept U.S.U.M.
• 1993-1996 - Consilierul Pretorului, Pretura sectorului Buiucani, mun.Chişinău
Corneliu Gurin
Născut la 21 iunie 1975, în or.Chişinău, Republica Moldova.
Studii:
Facultatea de Drept a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, or.Iaşi, România (1991-1995).
Grade:
Deţinător al gradului suprem de clasificare în organele Procuraturii - "Consilier juridic de stat de rangul I"
Deţinător al gradului suprem de calificare în serviciul public – „Сonsilier de Stat al Republicii Moldova de clasa I” (2003)
Încurajat cu distincţia Procuraturii Crucea „Pentru Merit” de clasa I
Experienţă profesională:
Activitate juridică în serviciul public (1995-2005):
- Consultant principal în Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului Republicii Moldova/responsabil de asistarea activităţii Consiliului coordonator pentru desășurarea reformei judiciare şi de drept;
- Consilier pe probleme juridice şi relaţii cu organele de drept al Preşedintelui Parlamentului Rrepublicii Moldova;
- Director general al Aparatului Parlamentului Republicii Moldova/Consilier al Preşedintelui Parlamentului;
- Coordonator al unor grupuri de lucru pentru elaborarea proiectelor de acte legislative complexe (coduri şi legi), membru-coordonator al grupului de lucru pentru elaborarea proiectului noului Cod contravenţional.
Activitate juridică independentă (2005-2013):
- Consultant juridic (jurisconsult) la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT;
- Expert juridic independent pentru diverse organizaţii neguvernamentale naţionale şi internaţionale (Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Asociaţia pentru Politică Externă, Asociaţia Presei Independente, Fundaţia Est Europeană, Fundaţia PRISA ş.a.);
- Autor al expertizelor juridice şi anticorupţie la proiecte/acte legislative şi normative;
- Consultaţii juridice/drepturile omului acordate persoanelor fizice şi juridice;
- Expert juridic naţional contractat de organizaţii internaţionale (UNDP, UE, CoE, OSCE);
- Stagiu profesional în avocatură, licenţă de avocat.
Activitate publică:
- Membru al Comisiei pentru reformă constituţională (2009-2010);
- Expert juridic independent al Comisiei parlamentare speciale pentru perfecţionarea cadrului legislativ în domeniul electoral (2009-2010);
- Pparticipant (coautor/membru al grupurilor de lucru) la elaborarea actelor legislative în domeniul reformei sectorului justiţiei şi combaterii corupţiei (2009-2013);
- Membru fondator al Partidului Acţiunea Democratică, responsabil de domeniul juridic şi reforma organelor de drept (2011-2012);
- Participare la seminare şi conferinţe ştiinţifice naţionale/internaţionale, cu prezentare de rapoarte tematice în domeniile: reforma justiţiei; reforma legislaţiei penale, contravenţionale şi civile; legislaţie, politici şi practici anticorupţie; contencios administrativ şi electoral; drept electoral; drept constituţional; partide politice;
- Activitatea parlamentară şi control parlamentar; serviciul public; drepturile omului; legislaţia ONG etc.
Lucrări şi publicaţii (autor/coautor):
- „Comentariul Constituţiei Republicii Moldova”, Editura „Civitas”, Chişinău, 2000;
- „Drepturile şi libertăţile fundamentale. Sistemul de Garanţii”, Editura „TISH”, 2005;
- „Constituţia Republicii Moldova – Comentariu”, Editura “ARC”, 2012;
- „Moldova şi UE în contextul PEV. Realizarea Planului de acţiuni UE-Moldova”, Editura ARC, Chişinău, 2008;
- “Priorităţi de guvernare 2009”, Editura Gunivas, 2009;
- “Ghid juridic privind relațiile și problemele interetnice”, ADEPT, Chişinău, 2001;
- Studiu „Contextul Preelectoral 2009”, Editura „Bons Offices”, Chişinău, 2008;
- Studiu „Contextul electoral 2009”, Editura „Nova Imprim”, Chişinău, 2009;
- Studiu „Declararea averilor şi veniturilor demnitarilorde stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere: probleme şi perspective de soluţionare pentru Republica Moldova”, Editura „Bons Offices”, Chişinău, 2009;
- “Studiu privind situaţia şi statutul refugiaţilor în Republica Moldova”, Parlamentul RM/Biroul din Moldova al ICNUR;
- Studiu analitic „Recomandările instituţiilor internaţionale vizînd legislaţia şi procedurile electorale în Republica Moldova” (ADEPT/OSCE-Moldova, 2010);
- Transformation Report „Anti-corruption reforms in the context of the visa liberalization dialogue with the EU”, Berlin, 2012, APE ş.a.
Eduard Harunjen
Consilier juridic de rangul I
Născut la 19 mai 1972 or. Cupcini, r-l Edineţ
Studii:
1979-1989 - Școala medie moldovenească nr. 2 din or. Cupcini, Edineț
1989-1994 - Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept
Activitatea în organele de drept:
1992 – 1993 - anchetator-interimar, Secţia anchetă a Comisariatului de poliţie secorul Centru, or. Chişinău
1993 - 1994 - anchetator-interimar, Secţia anchetă a Comisariatului raional de poliţie laloveni
1994 - 1996 - ajutor al procurorului municipiului Chişinău
1996 – 1998 - procuror al Secţiei supraveghere a anchetei şi cercetării penale în organele MAI a Procuraturii Generale
1998 – 2002 - Șef adjunct al Secţiei supraveghere a anchetei şi cercetării penale în organele MAI a Procuraturii Generale
2002 -2003 - Adjunct al procurorului municipiului Chişinău
2003 - 2005 - Șef secţie în cadrul Direcţiei control al urmăririi penale a Procuraturii Generale a Republicii Moldova
2005-2011 - Șef al Secţiei control al urmăririi penale, Procuratura Generală
2011-2013 - Procuror pentru misiuni speciale în Procuratura Generală
22.08.2013-03.07.2015 - Procuror anticorupţie
03.07.2015-01.03.2016 - Prim-adjunct al Procurorului General
01.03.2016 – 07.12.2016 - Procuror General interimar
08.12.2016 – 11.07.2019 – Procuror General al Republicii Moldova
Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 2495-VII din 8 decembrie 2016 a fost numit în funcția de Procuror General.
Decorat cu insigna de piept "Eminent al Procuraturii" și medalia "Pentru seviciu impecabil" de clasa I